luni, martie 27, 2006

serenita


gerry scaccabarozzi









vezi mai multe aici

weekend


E frumos sa ma trezesc sambata dimineata in razele soarelui care patrund lacome prin ferestrele inalte ale camerei , sa n-am nimic in minte, doar un weekend de primavara care abia asteapta sa ma imbratiseze...Nu pot decat sa-mi astern pe chip un zambet si sa ma ridic cu curaj din pat. Am planuri marete: vreau sa ma apuc serios de desen...Hmm...nici chiar serios...dar oricum de niste carti de desen tot trebuie sa fac rost. Nu pot sa mai astept! Chiar acum ma imbrac si cobor in fuga scarile cu gecuta de primavara pe mine si adidasi usurei in picioare...parca zbor.Sunt libera sa zbor, nu mai depind de nimeni, nu-i nimeni in jur sa ma opreasca...fiecare isi vede de drumul lui, de visul lui de primavara.
Cobor din troleu la Teatrul National...As putea sa-mi iau un bilet pentru duminica viitoare, dar nu pot sa ma hotarasc... de piesa asta n-am auzit.O sa incerc si la Odeon...dar oare m-as simti bine sa ma duc singura la teatru?!
Nimic pe le anticariatele de la universitate dar nu-mi fac griji, acum sau mai tarziu tot o sa-mi gasesc ce-mi trebuie...Poate chiar in libraria asta...Hm, da,nu-mi vine sa cred!!! chiar in vitrina cateva chipuri schitate imi zambesc.
Acum, ca mi-am gasit prieten de joaca, ma indrept fericita spre Cismigiu.Nu ma grabesc, ma opresc in fata vitrinelor magazinelor inchise, ma chinui sa gasesc ceva sa-mi placa cu adevarat, asa cum imi plac plimbarile in parc, dar nu, nu au aripioare de schimb aici...Ma abat un pic de la drumul meu... La Bulandra sunt o multime de piese dar nu stiu nici una...sau poate ca iar mi-e teama sa merg singura.
In parc nu ma mai simt singura...ne cunoasteam atat de bine noi doi desi de multisor nu l-am mai vizitat...Ma astepta cu bobocei verzi si foloricelele galbioare, firisoare de iarba abia rasarite si albastrele presarate ici-colo...E putin racoare dar pe banca asta la soare pot sa-mi cunosc mai bine noul prieten...Dap, m-am hotarat: o sa folosesc pentru inceput creionul b4.

Toata dupamiaza am stat aici, la masuta mea de la fereastra ...Imi place cum mi-a iesit portul asta, navele, barcutele...Prietenul meu e magic!E tarziu acum ...dar maine, maine iar voi zbura...

Baiatul asta blond cu ochii albastri chiar face niste portrete frumoase...L-as privi la nesfarsit cum creeaza ... stie sa suprinda numai ce e frumos..privirea, zambetul...As vrea sa pot sa fac si eu asa dar drumu-i lung. Azi nu am timp trebuie sa plec la dansuri dar o sa mai trec si o sa-i zic sa-mi faca si mie unul.

Sfarsit de weekend la fel de frumos cum a inceput...Nici nu se poate descrie in cuvinte atmosfera din Sala Polivalenta...muzica frumoasa, rochiile de vis ale divelor, pasii de Cha cha cha, Rumba, Passo Doble, Vals Vienez, Tango...ireal... o pagina rupta dintr-un basm , o raza de luna intr-o noapte de vara, un sarut sub ploaie, o tornada de petale...

dans magic